Pentru ca vorbeam de branding sportiv de calitate si pentru ca fie la televizor, fie in ziar, fie la stadion, avem parte de indolenta si nesimtire, incepand de la marii conducatori de cluburi fotbalistice din Romania, de la psedo-suporteri ultrasi de ocazie si jucatori care dupa o jumatate de sezon se simt Beckham i sau Maradoni si se incurajeaza singuri in oglinda numarandu-si milioanele pe care o sa le incaseze cand o sa se faca mari, am dat, din intamplare de o stire care mi-a adus aminte de ce in Anglia fotbalul e fotbal si suporterii sunt suporteri.
Dupa infrangerea dureroasa, cea mai grava din istoria de 31 de ani a clubului Wigan Athletics cu 9-1 in fata celor de la Totenham, jucatorii infranti, rusinati de prestatia avuta, au anuntat ca vor plati deplasarea suporterilor ce i-au insotit la Londra in deplasare.
“We feel that as a group of players we badly let down our supporters yesterday, and this is a gesture we have to make and pay them back for their tremendous loyalty.
“There is not a lot else to say, just that as a group of professionals we were embarrassed by the way we performed, we feel it was below our standards and this is something we feel we owe to the fans.
a fost declaratia capitanului Melchiot.
Si nu e vorba de bani aici. Ci doar de respect. Reciproc.
Nu sunt in inrait fan Facebook dar sunt un user apreciaza, si am facut-o inca de la inceput, platforma pentru ca m-a ajutat sa reiau legatura cu oameni cu care am lucrat, pe care i-am intalnit in diferite ipostaze. Am undeva in jur de 250 de “prieteni” si, desi cifra este peste media de numarul lui Dunbar, numarul lor nu este exagerat. Am incercat din rasputeri sa NU lupt pentru vreun record de “audienta” pe facebook, si nici n-am ajuns aici “la agatat”.
Am pretentia ca “prietenii” Facebook sunt in cea mai mare parte persoane cu care am avut cel putin un dialog, desi cu cei mai multi dintre ei am interactionat mai mult decat atat.
In plus, recunosc, am “trecut” de curiozitate prin mai toate platformele de social networking. In general imi place sa incerc noile solutii online, sunt intre primii care se inscrie la teste beta la diverse aplicatii. Am trecut, de exemplu, recunosc si nu mi-e rusine, chiar si prin hi5.com. Am ajuns la Facebook si am ramas prin preajma pentru ca speram ca metehnele adolescentino-manelisto-pitipongiste ale hi5 au ramas cumva in urma.
Urasc din toti rarunchii testele demento-puerile despre al caror rezultat, anumiti “prieteni” din facebook ma “anunta” in live-stream-ul de noutati. Am mai multe variante de raspuns la intrebarea, legata de acest aspect, “de ce?”
niste limite intelectuale, pe care din respect pentru mine si pentru cei din lista de “prieteni” le exclud
omul/oama este incredibil de plicitisit/a, solitaire e floare la ureche, si n-a auzit inca de faptul ca exista o multime de site-uri cu jocuri gratuite online
invatatoarea sau parintii i-au interzis in clasa a 8-a sa-si faca un oracol/caiet de amintiri, iar acum copilul din el vrea sa raspunda la intrebarile de care n-a avut parte atunci
lipsa de “Libertatea” – personajul e departe de tara si are nevoie de “rezultatele unor studii ale cercetatorilor de la o universiatate americana” cu care tabloidele ne delecteaza in fiecare zi si se imagineaza “cobai”
In oricare dintre cele patru cazuri de mai sus, justificarile sunt OK, sunt onorabile si pertinente. Mai putin un amanunt. PE MINE NU MA INTERESEAZA. Si am pretentia ca nici pe marea majoritate a celor din “grupul meu de prieteni”. Sper din tot sufletul ca aceia dintre voi care “publicati” in news-stream raspunsul la “chestionarul” cu patru intrebari – ce animal as fi devenit daca nu m-as fi nascut niciodata, pur si simplu nu au realizat ca isi pot umple timpul cu ce vor, fara ca toata lumea care ii cunoaste pe net sa afle acest lucru. Fa toate testele din Facebook (ia-o ca pe un challenge) dar trebuie sa stii ca nu e nevoie sa dai “share” si nici sa inviti toata lista ta de prieteni sa repete acel test.
OK, e spatiul “personal” al persoanei respective si face ce vrea cu el. N-are decat. Am asteptari mai mari de la “cunoscutii” mei asa ca probabil ca imi voi subtia lista in urmatoare perioada de timp.
Mi-am facut un pic de timp si am incercat sa fac un top 5 al idiotenilor preferate in acest domeniu, cel putin in ultimul timp:
… took the What type of shoe defines you?quiz and the result is …
… took the Who was I, in my past life ?
…found the Prediction of the Day : You are going to get a new Boyfriend
…took the What’s Your Mental Disorder? quiz and the result is…
…took the Where will you be 10 years from now? quiz and the result is In your office
si bonus
took the How old is your personality? quiz and the result is…
…. ei bine, n-ai nevoie de teste pentru asta. Esti pe la paishpe ani, multi inainte.
Asocierea New York City – New York Yankees si intreg marketigul asociat este de-a dreptul impresionanta. Asta in cazul in care (din cate stiu) primaria nu plateste bugetul echipei, iar Yankees nu este singura echipa de “prima liga” a orasului. Ma intreb cat va mai dura pana cand un oras si o echipa din Romani pot beneficia de un branding de o asa calitate.
Nici o zi fara Google, nu e neaparat intentia mea, dar mi-a “cazut la indemana” noul Dashboard de la Google. E de speriat uneori cat de multa informatie punem online la dispozitia Big G. Tupeisti fiind, baietii iti arata acum pe dashboard toate acestea. Ce ai activ in “sistem” de la Blogger pana la Picasa si de la YouTube pana la Tasks. Inca 24 de aplicatii Google asteapta sa le vina randul si sa se integreze in “nor”… Scaryyyyy
Am aici o serie destul de lunga de post-uri pe subiecte legate de Google si produse ale sale: fie ca e vorba de Wave, de Chrome sau de HTC Hero cu Android. Revin la acesta din urma pentru ca subiectul merita un post separat si o mai mare atentie.
La numai un an de la lansarea oficiala (22 octombrie 2008) Google si al sau Android se apropie cu pasi vertiginosi de faza in care trebuie luati in serios. De catre Apple (desi nu se pozitioneaza nicidecum ca un alt iPhone killer), de Nokia (care pierde teren, si mai nou si bani cu al sau Symbian), de catre operatori (desi semneaza parteneriate cu ei vor trebui sa se “supuna” la un moment dat regulilor pe care Big G le va dicta).
Daca prima versiune a noului OS de la Google a fost reusita, dar trebuie recunoscut ca nu extraordinara, ceea ce Google anunta pentru versiunea 2 precum si viteza cu care Google isi “tuneaza” sistemul de operare si cu care semneaza parteneriate (atat cu producatori cat si cu operatori) ar trebui sa le ridice macar sprancenele executivilor din telecom.
Daca Apple stie sa creeze rumoare si fani dedicati in jurul produselor sale, probabil ca singurul mare competitor care se descurca cel putin la fel de bine la acest capitol este Google. Si nu numai ca stie, dar are forta sa o faca.
Cu Google si al sau Android, am senzatia ca revad filmul Microsoft din anii ‘80. Lansarea unui sistem “neterminat”, lasam lumea sa-l foloseasca si sa afle ce e bine si ce e rau cu el si facem un fine-tunning constant. Este exact opusul strategiei Apple: lucram la el 1 an, dar cand il lansam merge struna.
Strategia Google mi se pare mai adaptata timpurilor in care traim. Fara exclusivitati, dar cu o strategie de parteneriate destul de clara (atat cu operatori, cat si cu producatori de device-uri). Si daca tot suntem la producatori sa facem o mica lista: HTC, Motorola, Samsung, Sony Ericsson, LG, Huawei, Asus, NEC, Dell, Lenovo au deja in piata sau in faza finala terminale Android. Va las pe voi sa-i identificati pe cei trei care lipsesc din lista
Ar fi deci vorba de varietatea de terminale mobile (de orice fel, incluzand aici netbook-uri sau tablet PC-uri sau eBook Reader-ul de la Barnes&Noble) pe care Android este si va fi disponibil, pe care eu personal o consider un avantaj serios. E drept UN terminal cu UN sistem de operare e mai usor de gestionat din punct de vedere al marketingului, dar vorbim de o piata uriasa care isi doreste varietate si peronalizare mari degraba decat One-Size-Fit-All pe care Apple il propune.
Fanii Apple o sa arunce acum in mine cu cele 100.000 de aplicatii disponibile in App Store. E un avans considerabil fata de cele “doar” 20.000 din Android Market, dar daca luam in considerare ca o majoritate covarsitoare a acestora sunt gratuite (spre deosebire de AppStore) atunci raportul de forte se mai echilibreaza un pic. Integrarea cu “norul” Google si cu aplicatiile acestuia (Docs, Mail, Maps, YouTube etc) nu vine decat sa puna capac la toate argumentele anterioare (si sa ma duca, din nou, cu gandul la Microsoft si al sau Windows).
Mai multe detalii despre noua versiune Android 2.0 aici
Daca esti, ca si mine, o persoana care nu foloseste pentru navigare, acelasi calculator – de exemplu un desktop si un laptop acasa, si un alt laptop la birou – optiunea de sincronizare a bookmark-urilor din noul Google Chrome 4.0 beta va vine ca o manusa. Daca ai un set de site-uri pe care intri cu regularitate si nu vrei sa pierzi vremea actualizand aceasta informatie pe toate calculatoarele pe care le folosesti, poti lasa Google Chrome sa se ocupe de acest lucru.
Odata activata optiunea bookmark sync pe fiecare calculator, orice schimbare facuta in setul de site-uri favorite va fi actualizata pe toate site-urile conectate cu acel username in doar cateva secunde.
Pentru a folosi noua optiunea Google Chrome este nevoie de:
Un cont Google (cel cu care te loghezi in contul de gmail este suficient)
Pentru sincronizare este nevoie sa fie parcursi urmatorii pasi, pe fiecare dintre calculatoarele de pe care doresti sa-ti accesezi bookmark-urile:
Deschide Google Chrome.
Click pe .
Selecteaza Synchronize my bookmarks.
Autentifica-te cu contul tau Google.
Daca deja ai activat optiunea pe un alt calculator, ti se va cere o confirmare ca cele doua seturi de bookmark-uri sa fie “combinate”. Click Merge and sync pentru finalizarea procesului de sincronizare.
Click OK.
Din aceasta faza toate modificarile in bookmark-uri sunt automat sincronizate intre calculatoarele “activate”. Nu exista o limita maxima din punct de vedere al numarului de calculatoare sincronizate, sincronizarea putand fi activata pe cate calculatoare se doreste.
Sincronizarea, desi cel mai important element al acestei noi versiuni, nu este singura noutate. Sunt in versiunea 4.0 imbunatatiri semnificative la capitolul viteza, performanta browserului fiind cu 30% mai buna decat in versiunea precedenta, totodata browserul fiind de 4 ori mai rapid decat in prima sa versiune.
Am avut sansa recent sa intru in randurile fericitilor invitati la probele noului produs Google, Wave. Entuziasmat, dupa primele review-uri si prezentari facute acum cateva luni de Google si nerabdator sa-l incerc, am distribuit rapid cele 7 invitatii care mi-au fost puse la randu-mi la dispozitie. Pana la urma, a sta singur pe Wave este intr-o mare masura la fel cu a-ti instala un program messenger fara a avea nici un buddy/friend in lista.
Dupa inca doua zile invite-urile au ajuns la destinatarii alesi (voluntari si persoane care s-au cerut in joc) si am inceput wave-uiala propriu zisa.
Sunt oarecum nelamurit vis-a-vis de utilitatea lui, dupa numai cateva zile de functionare. Ori eu nu vad “padurea dincolo de ghinda”, ori e un produs care a ajuns in piata inainte vremii lui, ori nu a fost suficient de clar explicat/promovat, cert este ca la prima strigare mi se pare o struto-camila intre un Google docs/mail/chat. Daca mai adaugam si faptul ca multi dintre cei care sunt in Wave sunt cel putin la fel de aerieni ca si mine, discutiile ajung sa devina o babilonie de texte, dialoguri, monologuri, edit-uri, texte cu si fara sens sau legatura care te fac sa te intrebi ce drac de rost are toata tevatura in jurul lui.
Ok, nu pot sa imi asum ca asta e o parere finala. Cum, de altfel, nici produsul in sine, nu este in varianta lui finala, ci doar un preview.
Google il prezinta astfel:
Un wave este in parti egale o conversatie si un document
Un wave este shared.
Un wave este live
Ca urmare, in fapt, nimic in afara de interfata, nu e prorpiu zis nou, nici macar pentru Google. Poate ar trebui sa integreze produsul in Google Docs si toate elementele spectaculoase ale Google Wave ar fi devenit, cred, cu adevarat utile:
live chat si integrarea Google Talk intr-un sidebar/panel in Google Docs
integrarea gadget-urilor in Google Docs
Odata cu cele doua elemente de mai sus, practic treaba era practic rezolvata, cel putin la nivelul Google Wave Preview de azi.
O colectie de poze istorice sau mai bine zis de poze ale unor momente istorice, mai mult sau mai putin inedite, dar oricum interesante. In plus fiecare poza are si un dram de informatie care sa te introduca in context: iconicphotos.wordpress.com
Noul HTC cu sistem de operare Android de la Google si cu noua interfata personalizata Sense UI, mi se pare cel mai reusit smartphone de la iPhone incoace. Da, nu-mi place iPhone, dar recunosc ca a starnit o “revolutie” in ceea ce priveste telefoanele mobile inteligente.
Dar sa revenim. Sunt placut impresionat de modul in care HTC reuseste, de la un device la altul (si fie vorba intre noi, se intampla destul de rapid) sa se autodepaseasca. Iar daca pana acum, fiecare nou producator, fie el Blackberry, Nokia sau Palm, au batut darabana despre al lor “iPhone killer”, cred cu tarie, ca Hero este cel mai aproape de acest atribut.
Venit drept continuator al HTC Magic (ce va fi se pare adus de Vodafone si in ROmania), si anuntat la distributie in Europa (deocamdata) incepand din iulie de catre T-Mobile si Orange, Hero vine sa inlature cam tot ce tinea in loc Magicul si mai mult aduce un plus.
O interfata grafica de exceptie, o camera de 5 Megapixeli cu autofocus, HSDPA 7.2 Mbps si Wi-Fi, GPS, acces la Android Market,pentru aplicatii. Probabil ca singurul “defect” (descoperit pana acum) este lipsa capacitatii de update Over the Air a firmware-ului, dar daca e sa ne uitam la ansamblu, who needs it?
Anuntul Hero vine, la numai a doua zi dupa ce Intel si Nokia au incercat sa faca valuri in media cu noul lor parteneriat strategic, legat de potentiale device-uri Nokia powered by Intel cu un sistem de operare, nou si el, bazat pe Linux. Informatiile despre acest anunt au fost insa de-a dreptul coplesite astazi de anuntul si prezentarea HTC Hero.
Ambele miscari ale Nokia (atat parteneriatul cu Intel cat si lansarea unui potenial nou jucator pe piata OS-urilor mobile) mi se pare ca vin oarecum tarziu pentru producatorul finlandez, care incearca sa revina pe o piata in care granzi precum Google, Apple, HTC sau RIM s-au instalat confortabil. (Unde e dominatia Nokia si Symbian de altadata). Jocul insa se incinge, cu siguranta ca Nokia nu e dispusa sa renunte prea usor la felia ce i se cuvine.
Revenind la “eroul” zilei, iata o trecere in revista a noii interfete Sense UI de la HTC cu Android.
.
